Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Holoșnița, raionul Soroca

Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Holoșnița, raionul Soroca

Hram: 22 mai – Sfântul Ierarh Nicolae

Zidire: 1822-1824

Paroh: Preot Iurie PAHOM

Adresa: satul Holoșnița, raionul Soroca

Contacte: 0682-61-392

Cod poștal: MD-3023

Ultima vizită arhierească: 12 octombrie 2024

Schiță istorică

Satul Holoșnița este situat pe malul drept al Nistrului, la 15 km nord-vest de centrul raional Soroca și 170 km nord de orașul Chișinău. Populația – 1 125 loc. (2004). A fost atestat documentar la 10 aprilie 1554. Biserica veche din localitate a fost atestată în 1787. Era din lemn, acoperită cu paie și îndestulată cu podoabe și cărți bisericești.

Biserica din piatră cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae a fost construită în perioada 1822-1824, cu cheltuiala proprietarului Ioan Bașotă. Cererea, privind înălțarea unei noi biserici de piatră proprietarul a înaintat-o conducerii eparhiale încă la 13 august 1817. Dicasteria Duhovnicească din Chișinău, prin rezoluția nr. 2330 din 18 august 1817, permite construcția noii biserici, iar cea veche să fie utilizată ca biserică de cimitir. Lucrările au demarat, însă, peste cinci ani mai târziu.

Biserica a fost reparată capital în anii 1901-1902. Tot atunci a fost instalat un nou iconostas, executat la Chișinău, cu suportul financiar al proprietarului satului, de confesiune romano-catolic, V.O. Lunchevici. Același proprietar a contribuit la construcția casei parohiale și a gardului de piatră din jurul bisericii. A mai fost cumpărat un policandru nou, unele icoane, dar și alte obiecte bisericești necesare pentru oficierea slujbelor divine.

Biserica din Holoșnița face parte din categoria bisericilor vechi, specifice perioadei din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în formă de navă, cu naosul lărgit în părți. Clopotnița pătrată, cu acoperișul piramidal, se află deasupra pridvorului, iar deasupra naosului se înalță o mică turlă decorativă.

În perioada regimului sovietic biserica a fost închisă în 1960 și redeschisă în 1989, după o reparație capitală efectuată cu cheltuiala sătenilor.

Bibliografie:

Cerga, Alexandru. Bisericile Basarabiei: Dicționar enciclopedic. Vol. IV, Editura Lexon-Prim, Chișinău, 2020, 828 p.