Cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, miercuri, 22.06.16, în sala de şedinţe a Palatului Mitropolitan, s-a desfăşurat şedinţa de lucru a membrilor Sectorului Social Asistenţă Socială şi Caritate.
În cuvântul de inaugurare, P.S. Ioan, Vicarul Mitropolitan şi Episcopul de Soroca, a transmis participanţilor salutul şi binecuvântarea ÎPS Vladimir, reiterând mesajul Preafericitului Patriarh Chiril, în care se menţionează că asistenţa socială şi caritatea bisericească, alături de misiunea şi slujirea în rândul tinerilor, sunt priorităţile de bază ale Bisericii Ortodoxe.
A fost discutată poziţia Bisericii Ortodoxe Ruse vis-a-vis de reforma în domeniul legislaţiei privind familia şi problemele ce ţin de justiţia juvenilă (Document al Sinodului Arhieresc din 2013), concepţia sectorului sinodal Asistenţă Socială şi Caritate, şi Regulamentul de activitate a acestuia.
Preşedintele Sectorului Sinodal Asistenţă Socială şi Caritate, preotul Constantin Cojocaru, a menţionat că scopul Sectorului este promovarea asistenţei sociale şi a carităţii bisericeşti în societate, subliniind că această sarcină revine tuturor preoţilor, şi nu doar celor responsabili pentru sectorul social. Părintele Constantin a mai spus că una din sarcinile de bază ale Sectorului este promovarea carităţii în spiritul dragostei creştine, popularizarea milosteniei.
„Preotul este persoana-cheie, persoana care îl uneşte pe cel înstărit cu cel aflat în situaţie dificilă. Sarcina socială a preotului constă în a fi această punte care îi ajută pe unii să dăruiască un zâmbet de bucurie celorlalţi, mergând împreună spre mântuire”, – a menţionat părintele Constantin.
Activitatea socială în parohii nu trebuie să se limiteze doar la colectarea ajutoarelor materiale şi băneşti, deşi acest lucru este important. Preotul poate îndemna tineretul să-i ajute pe cei vârstnici, de exemplu, în lucrurile de gospodărie, să organizeze şezători folclorice, unde cei vârstnici ar putea să le transmită tinerilor bogata lor experienţă de viaţă, să organizeze „clubul mămicilor”, unde mamele cu mai experienţă ar putea oferi sfaturi mamelor mai tinere. Alte activităţi posibile sunt şcolile duminicale, cercuri de pictură, muzică, meşteşug, etc. Toate acestea pot fi realizate doar în coeziune strânsă cu membrii comunităţii, iar preotul paroh va înfrunta în acest caz exigenţa de a uni întreaga comunitate creştină pe care o conduce.
A fost propusă instituirea unor fonduri de milostenie în cadrul fiecărei eparhii şi blagocinii, pentru a instrumenta activitatea de caritate. De asemenea, s-a discutat necesitatea identificării persoanelor responsabile pentru sectorul social în fiecare blagocinie (protopopiat), pentru coordonarea şi realizarea slujirii sociale în teritorii. Un moment important în activitatea socială a preoţilor parohi este colaborarea strânsă cu asistenţii şi lucrătorii sociali din comunităţi, precum şi participarea activă în Echipele Multidisciplinare, alcătuite din reprezentanţii sectoarelor ordine publică, sănătate publică, educaţie, asistenţă socială, precum şi alţi membri de vază ale comunităţilor.
În finalul şedinţei, doamna Angela Levinţa, șeful cabinetului metodic mitropolitan a menţionat că o latură importantă a misiunii sociale în parohie este activitatea didactică a preotului şi altor membri activi ai comunităţii creştine. Astfel, preotul poate propune nu doar realizarea orelor de religie în şcoală, ci şi altor discipline extracuriculare, precum Educaţia pentru Familie, participarea la ora clasei cu abordarea unor tematici sociale, etc.
Sectorului Sinodal Asistenţă Socială şi Caritate
