Mănăstire de călugărițe
Hram: „Înălțarea Domnului”
Înființare: sec. XVII-XVIII
Stareță: Egumena PARASCHEVA (Gușan)
Adresa: satul Japca, raionul Florești
Așezare: 60 km distanță de mun. Soroca și 50 km distanță de or. Florești
Date de contact:
Maica Stareță: 0672-07-932
Secretariat: 0621-51-475
Arhondaric: 0676-53-452
Pangar: 0676-53-452
Cod poștal: MD-6645
Biserici: Biserica de vară cu trei altare, cu următoarele hramuri: altarul principal – Înălțarea Domnului, altarul din dreapta – Schimbarea la Față a Domnului, altarul din stânga – Înălțarea Sfintei Cruci; Biserica de iarnă cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
Schiță istorică
Mănăstirea Japca a fost întemeiată pe baza schitului rupestru din apropiere, stabilit după unii cercetători, în secolul al XV-lea, iar după alții cu prima jumătate a secolului al XVI-lea. Primul stareț al schitului Japca este considerat Iezechiil, venit aici la sfârșitul secolului al XVII-lea din Deleni, ținutul Vaslui, fapt menționat și în Pomelnicul mănăstirii. Într-o altă etapă istorică, în fruntea schitului se afla ieromonahul Teodosie (1764-1808). Convențional, ieromonahului Teodosie i se atribuie întemeierea schitului, structură din care, ulterior, se dezvoltă mănăstirea Japca. În 1818, Sfântul mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni a modificat statutul schitului Japca, transformând așezământul monahal în mănăstire. În anii 1840, complexul monastic și-a consolidat structura arhitecturală. Era constituit din trei biserici, clopotnița avea trei nivele, avea un corp de chilii, anexe pentru gospodărie, gard de piatră etc.
La sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, mănăstirea Japca era unul dintre cele mai prospere locașuri sfinte din Basarabia. În anii 1912-1916 a fost rezidită biserica cu hramul Înălțarea Domnului în stil eclectic, cu trei altare (unica pe atunci dintre mănăstirile din eparhia Chișinăului și Hotinului).
Un moment important din viața mănăstirii era Procesiunea de transferare a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la mănăstirea Hârbovăț la mănăstirea Japca. În 1859, în perioada în care stareț la mănăstirea Hârbovăț era arhimandritul Ieronim, încep să fie cunoscute procesiunile cu icoana Maicii Domnului de la această mănăstire. La 1o iunie 1868, arhimandritul Ieronim devine stareț la Japca, depunând eforturi considerabile pentru a aduce sfânta icoană și la această mănăstire. Drept urmare, în conformitate cu ordinul Sfântului Sinod din Sankt-Petersburg din 16 iulie 1869, s-a acceptat transferarea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Hârbovăț la Japca, în prima sâmbătă a postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Ceremonia de întoarcere a icoanei avea loc duminica, înainte de vecernie. Icoana a început să fie transferată din 1870.
În timpul Primului Război Mondial, mai multe călugărițe din Polonia, de la mănăstirea Lesna, din eparhia Holm, s-au refugiat în Basarabia. Drept urmare, la 26 martie 1916 s-a decis ca mănăstirea Japca să fie reorganizată din mănăstire de călugări în una de călugărițe.
În anii 1960 pe teritoriul RSS Moldovenești, au fost închise toate mănăstirile, cu excepția celei de la Japca. Cu toate că s-au depus eforturi colosale, pentru desființarea așezământului monastic, stareța mănăstirii, Serafima, a aplicat diferite strategii de supraviețuire. În martie 1964, o delegație de la mănăstirea Japca în frunte cu stareța, a plecat la Moscova, unde s-a adresat Patriarhiei și Consiliului în Problemele Bisericii Ortodoxe Ruse de pe lângă Consiliul de Miniștri al URSS despre necesitatea funcționării mănăstirii Japca sau permisiunea ca unele călugărițe să se refugieze în una din mănăstirile ortodoxe din Republica Populară Polonă. Grație insistenței stareței Serafima, participantă la cel de-al Doilea Război Mondial în cadrul Armatei Sovietice și care avea prestigiu social în fața autorităților sovietice, mănăstirea n-a fost închisă.
Începând cu 28 noiembrie 2015, stareță a mănăstirii Japca este egumena Parascheva. În anul 2020, comunitatea monahală era formată din 26 monahii, 4 rasofoare, 5 ascultătoare și 6 preoți. Viața cotidiană îmbină rugăciunea cu ascultarea.
Actualmente, în cadrul mănăstirii funcționează un atelier de broderie, care execută diverse comenzi pentru sfintele locașuri. Există posibilitatea de cazare pentru pelerini, capacitatea arhondaricului fiind de 50 de persoane.
Mănăstirea Japca a devenit un reper de formare directă și indirectă a monahiilor în spațiul actual al Republicii Moldova.
Referințe bibliografice:
Xenofontov, Ion Valer. Complexul monahal Japca: Istorie și spiritualitate. Chișinău: Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”: Lexon-Prim, 2020, 540 p.
Mănăstiri și schituri din Republica Moldova: studii enciclopedice. Andrei Eșanu, Mihai Adauge, Alexei Agachi [et al.]. – Chișinău: Institutul de Studii Enciclopedice, 2013, 800 p.
