Cuvânt pastoral în Duminica a IV-a a Postului Mare al Înaltpreasfințitului IOAN, Arhiepiscop de Soroca și Drochia

Cuvânt pastoral în Duminica a IV-a a Postului Mare
al Înaltpreasfințitului IOAN, Arhiepiscop de Soroca și Drochia

Preacuvioși și Preacucernici părinți,
Cuvioși monahi și monahii,
Drept-măritori creștini din cuprinsul Eparhiei de Soroca și Drochia,

Iubiți frați și surori în Hristos,

În această a patra Duminică a Postului Mare, Sfânta Biserică ne pune înainte nevoința duhovnicească a Cuviosului Ioan Scărarul și mărturisirea plină de curaj a celor patruzeci de Mucenici din Sevastia. Aceste două exemple — unul monahal, celălalt ostășesc — se unesc într-o singură mărturie despre urcușul omului către Dumnezeu prin răbdare, luptă duhovnicească  și iubire.

Cuviosul Ioan, autorul „Scării”, ne descoperă calea urcușului duhovnicesc — de la primii pași ai pocăinței până la înălțimea iubirii, care este unirea cu Dumnezeu. Învățătura lui ne amintește că postul este lucrarea asupra inimii. Fiecare treaptă a „Scării” este o biruință asupra patimilor, un pas spre curățirea sufletului. Iar dacă uneori simțim slăbiciune sau întristare, să ne aducem aminte că urcușul cere osteneală, dar Domnul întărește pe fiecare care Îl caută cu sinceritate.

Cei patruzeci de Mucenici din Sevastia ne arată un alt chip al nevoinței — statornicia în suferință. Ei erau soldați în armata romană, dar au ales să fie ostași ai lui Hristos. Când au fost siliți să se lepede de credință, au ales frigul și moartea vremelnică, dar nu L-au trădat pe Hristos. Starea lor în lacul înghețat este chipul tăriei duhovnicești care nu se pleacă în fața fricii. Și chiar dacă unul dintre ei s-a clătinat, altul i-a luat locul, arătând că în Biserică nu există gol: neputința unuia este împlinită de credincioșia altuia.

Aceste exemple sunt deosebit de importante pentru noi în zilele postului. Nu stăm în apă înghețată ca mucenicii și nu ne nevoim în pustie ca cei cuvioși, dar fiecare dintre noi are propria luptă duhovnicească. „Lacul nostru înghețat” sunt încercările, necazurile, ispitele, oboseala și îndoielile. „Scara noastră” este efortul zilnic de a trăi după Evanghelie: a ierta, a ne ruga, a păstra pacea în suflet, a lupta cu păcatul.

Dragi creștini,

Postul este în mijlocul său, iar Biserica ne întărește, parcă spunând: nu slăbiți! Dacă cineva a început cu râvnă, dar a obosit — să se ridice. Dacă cineva abia începe — să nu se teamă. Domnul este aproape de fiecare care Îl caută.

Să cerem, iubiților, Cuviosului Ioan să ne învețe discernământul și răbdarea, iar celor patruzeci de Mucenici — curajul și credincioșia. Prin rugăciunile lor, Domnul să ne întărească, ca să putem parcurge cu vrednicie restul nevoinței postului și să întâmpinăm cu inimă curată Slăvita Înviere a lui Hristos. Amin!

† IOAN
ARHIEPISCOP DE SOROCA ȘI DROCHIA

Duminica a IV-a a Postului Mare,
(a Sfântului Ioan Scărarul, pomenirea Sfinților 40 de Mucenici),
22 martie 2026,
municipiul Soroca