Cuvânt pastoral la sărbătoarea Bunei Vestiri
al Înaltpreasfințitului IOAN, Arhiepiscop de Soroca și Drochia
Preacuvioși și Preacucernici părinți,
Cuvioși monahi și monahii, Drept-măritori creștini
din cuprinsul Eparhiei de Soroca și Drochia,
Iubiți frați și surori în Hristos,
Bucuria sărbătorii Bunei Vestiri se împletește astăzi cu suferința Crucii, iar această întâlnire ne ajută să înțelegem mai adânc taina mântuirii. Prăznuind această sărbătoare luminată în cursul Săptămânii Pătimirilor Domnului, ne este pusă înainte legătura tainică și cutremurătoare dintre începutul mântuirii și împlinirea ei.
În Nazaret, o tânără Fecioară rostește un cuvânt care schimbă istoria: „Iată roaba Domnului; facă-se în mine, după cuvântul tău.” Acest răspuns a așezat libertatea omului în armonie cu voia lui Dumnezeu. Nu prin constrângere, nu prin resemnare și nici prin teamă, ci prin ascultare plină de încredere și iubire. Prin acest „da”, Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut trup.
În Grădina Ghetsimani, Fiul lui Dumnezeu întrupat, Dumnezeu adevărat și Om adevărat, rostește: „Părinte, facă-se voia Ta.” Vedem astfel o tainică simetrie duhovnicească: în Nazaret, o inimă curată primește voia lui Dumnezeu cu smerenie, iar în Ghetsimani, o inimă zdrobită de durere împlinește voia Tatălui cu jertfelnicie, pentru mântuirea noastră.
Cuvântul Maicii Domnului deschide calea întrupării, iar cuvântul Domnului din Ghetsimani desăvârșește lucrarea mântuirii. Primul este începutul ascultării, al doilea este plinătatea ei. Între „fie mie după cuvântul tău” și „facă-se voia Ta” se întinde întreg drumul mântuirii noastre, drumul pe care suntem chemați și noi să pășim.
Fiecare dintre noi are propriul Nazaret și propriul Ghetsimani. Momente în care suntem chemați să primim voia lui Dumnezeu cu liniște și momente în care trebuie să o purtăm cu lacrimi și luptă, ca să nu ne abatem de la ea.
Nu este greu să spunem „da” când totul este luminos. Dar adevărata credință se arată când spunem „facă-se voia Ta” chiar și atunci când nu înțelegem, când nu ne convine, când doare, când suferim.
Maica Domnului nu a cunoscut atunci întreaga durere a Crucii, dar a primit voia lui Dumnezeu fără rezerve. Hristos, în Ghetsimani, cunoaște această durere până la capăt și Își pune sufletul răscumpărare pentru mulți, pentru toți.
Astăzi, Biserica ne învață să privim la Maica Domnului și la Hristos nu separat, ci împreună, în unitatea răspunsului lor, prin care libertatea voinței umane se unește cu voia lui Dumnezeu.
Mântuirea începe cu deschiderea inimii și se împlinește prin jertfă. Nu există Înviere fără acest dublu „da”: al primirii și al împlinirii voii lui Dumnezeu.
Să cerem și noi harul de a rosti, în fiecare zi a vieții noastre, aceste cuvinte „fie mie după cuvântul Tău” în bucurie și „facă-se voia Ta”, când suntem în încercări.
Și astfel, unindu-ne voia noastră cu voia lui Dumnezeu, vom putea trece, împreună cu Hristos, de la Buna Vestire la Cruce și de la Cruce la Înviere.
† IOAN
ARHIEPISCOP DE SOROCA ȘI DROCHIA
Sărbătoarea Bunei Vestiri a Maicii Domnului
7 aprilie 2026,
municipiul Soroca