Cuvânt pastoral de Joia cea Mare
al Înaltpreasfințitului IOAN, Arhiepiscop de Soroca și Drochia
Preacuvioși și Preacucernici părinți,
Cuvioși monahi și monahii, Drept-măritori creștini
din cuprinsul Eparhiei de Soroca și Drochia,
Iubiți frați și surori în Hristos,
În binecuvântata zi a Joii celei Mari, suntem chemați să participăm la Cina cea de Taină a Mântuitorului Iisus Hristos împreună cu toți ucenicii și apostolii Săi. La Cina aceasta ni se descoperă tainic cum iubirea lui Dumnezeu se face hrană, iar smerenia Sa se apleacă până la picioarele omului. Este ziua în care Hristos ne descoperă nu doar ce înseamnă să iubești, ci cum să iubești până la capăt. Evanghelistul Ioan ne spune că „Știind Iisus că a sosit ceasul Lui… i-a iubit până la sfârșit” (Ioan 13, 1). Acest „până la sfârșit” nu este doar o măsură a timpului, ci arată desăvârșirea iubirii, care se dăruiește în toată plinătatea ei.
În această seară, Hristos ne pune înainte trei căi prin care omul intră în comuniune vie cu Dumnezeu. Mai întâi, Taina Sfintei Euharistii, în care Dumnezeu Se face hrană pentru om. La Cina cea de Taină, Domnul frânge pâinea și binecuvintează paharul spunând: „Luați, mâncați… Beți dintru acesta toți…”. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Ce poate fi mai mare decât aceasta? Cel ce șade de-a dreapta Tatălui Se dă pe Sine hrană celor ce voiesc.” În Euharistie, Domnul, Pâinea vieții care S-a pogorât din Cer, se dă hrană celor flămânzi și însetați după Dumnezeu și Adevărul Lui.
A doua cale este descoperirea smereniei care mântuiește, arătată în chip desăvârșit prin spălarea picioarelor ucenicilor. Hristos, Învățătorul și Domnul, Se încinge cu ștergar și Se pleacă înaintea celor pe care i-a zidit. În acest gest, toate concepțiile omenești despre putere și slavă sunt răsturnate, iar adevărata măreție se descoperă ca fiind slujire și jertfă. Sfântul Isaac Sirul spune: „Smerenia este haina dumnezeirii. În ea S-a îmbrăcat Cuvântul când S-a făcut om.” Fără această haină a smereniei, omul nu poate intra în taina iubirii lui Dumnezeu și nu poate gusta din bucuria comuniunii cu El.
A treia cale, al treilea dar, este rugăciunea din Ghetsimani, locul unde se descoperă lupta cea mai adâncă a inimii omenești. „Părinte, … fie cum voiești Tu.” În această rugăciune se arată unirea voinței omenești cu voia dumnezeiască, taina ascultării care vindecă și mântuiește. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune: „Mântuirea stă în unirea voinței omului cu voia lui Dumnezeu.” Adevărata libertate nu este împlinirea voinței proprii, ci dobândirea unei inimi care voiește ceea ce voiește Dumnezeu, chiar și atunci când drumul trece prin suferință și jertfă.
Iubiților, în această zi sfântă suntem chemați să intrăm cu toată ființa noastră în această taină a iubirii dumnezeiești, să ne împărtășim cu Hristos, să învățăm smerenia Lui și să ne unim voința cu voia Tatălui ceresc. Să-L primim pe Hristos nu doar în mâini, ci în inimă, să-I urmăm nu doar cu pasul, ci cu viața și să-L mărturisim nu doar prin cuvinte, ci prin iubire lucrătoare.
Și astfel, Joia Mare nu va rămâne doar o zi din an, ci se va face în noi izvor de viață nouă, început de înnoire și pregustare a luminii celei neînserate a Învierii.
„O, Paștile cele mari și preasfințite, Hristoase! O, Înțelepciunea și Cuvântul și Puterea lui Dumnezeu! Dă-ne nouă să ne împărtășim cu Tine și în ziua cea neînserată a Împărăției Tale” (Cântarea 9 a Canonului Pascal).
† IOAN
ARHIEPISCOP DE SOROCA ȘI DROCHIA
Joia Mare
9 aprilie 2026,
municipiul Soroca