Cuvânt pastoral în Vinerea Mare
al Înaltpreasfințitului IOAN, Arhiepiscop de Soroca și Drochia
Preacuvioși și Preacucernici părinți,
Cuvioși monahi și monahii,
Drept-măritori creștini
din cuprinsul Eparhiei de Soroca și Drochia,
Astăzi ne aflăm la picioarele Crucii lui Hristos, în liniștea și cutremurul Vinerei Mari. Această zi reprezintă adâncimea durerii nedrepte și, totodată, taina negrăită a iubirii dumnezeiești. Astăzi, Biserica nu numai că pomenește suferințele Mântuitorului, ci mărturisește și adevărul înfricoșător despre omul păcătos și despre Dumnezeu, care este Iubire.
Ziua acestei Vinere Mari este cea mai înfricoșătoare zi. Sfântul Iustin Popovici spune:
„Chiar și Judecata de Apoi nu va fi mai înfricoșătoare decât Vinerea Mare. Ea va fi, fără îndoială, mai puțin înfricoșătoare, pentru că atunci Dumnezeu va judeca omul. Dar acum omul judecă pe Dumnezeu. Acum, Judecata este împotriva lui Dumnezeu. Și judecata asupra Lui o face întreaga omenire.
Astăzi, omenirea L-a osândit pe Dumnezeu la moarte. Aceasta este cea mai mare răzvrătire din istoria cerului și a pământului. Acesta este cel mai mare păcat din istoria cerului și a pământului. Chiar și îngerii căzuți nu au săvârșit un asemenea păcat. Astăzi s-a săvârșit Judecata de Apoi asupra lui Dumnezeu.”
Aceste cuvinte ne cutremură inimile. Vedem cum Creatorul lumii stă înaintea făpturii Sale — umilit, defăimat, osândit. Cel care este Adevărul este judecat prin minciună; Cel care este Viața este predat morții. Și în această judecată nu este implicat doar Ierusalimul de odinioară, ci întreaga omenire și fiecare dintre noi.
Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață:
„Crucea este judecata asupra judecătorilor, căci prin ea se descoperă nedreptatea lumii.”
Iar Sfântul Atanasie cel Mare mărturisește:
„El a devenit om, ca noi să devenim dumnezei prin har” — și iată că pentru această iubire El primește răstignirea.
Dar, fraților, în această judecată înfricoșătoare asupra Domnului se descoperă și un alt adevăr: Dumnezeu suferă tocmai pentru mântuirea omului. Hristos îndură benevol suferința. El nu fuge, nu evită și nici nu respinge Crucea, căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe Fiul Său Unul-Născut pentru viața și mântuirea lumii.
Sfântul Efrem Sirul exclamă:
„Slavă îndelung răbdării Tale, Doamne! Tu suporți defăimările făpturilor Tale pentru a le dărui viață.”
În aceasta stă taina Vinerei Mari: Dumnezeu primește judecata și moartea pentru a ne dărui nouă mântuirea și viața.
Astăzi, stând înaintea Sfântului Giulgiu, fiecare dintre noi trebuie să se întrebe: nu cumva eu Îl osândesc din nou pe Hristos prin păcatele mele? Nu cumva aleg și eu pe Baraba în locul Lui, când prefer răul în locul binelui, mânia în locul iertării, păcatul în locul pocăinței?
Și totuși, să nu deznădăjduim, căci Crucea nu este sfârșitul, ci un început nou. Deaceea să ne închinăm lui Hristos cu smerenie și recunoștință. Să-I aducem pocăința noastră sinceră, inima noastră zdrobită, iubirea noastră nefățarnică. Și să ne amintim de cuvântul Apostolului Pavel, care ne spune că toți câți în Hristos Iisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat. Ne-am îngropat cu El în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții; căci dacă am fost altoiți pe El prin asemănarea morții Lui, atunci vom fi părtași și Învierii Lui. Amin.
† IOAN
ARHIEPISCOP DE SOROCA ȘI DROCHIA
Vinerea Mare
10 aprilie 2026,
municipiul Soroca