De la numirea în rangul de Episcop de Soroca, am stabilit cu ÎPS Ioan Moşneguţu că vom realiza un interviu pentru a-i afla părerea în ceea ce priveşte situaţia din protopopiat, dar şi pentru a aborda alte chestiuni bisericeşti. Şi iată că în preajma sărbătorilor de iarnă am discutat cu Episcopul de Soroca despre cele întreprinse pe parcursul a 10 luni, dar şi despre alte teme care-i preocupă pe cititorii noştri.
− Cum aţi găsit Soroca, în special tot ce ţine de biserică, atunci când aţi fost numit Episcop şi ce s-a schimbat de atunci?
− La 25 decembrie 2014 s-a produs o schimbare pentru comunităţile ortodoxe din raionul Soroca, întrucât la raportul ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi a întregii Moldove, Sfântul Sinod a decis alegerea mea în calitate de Episcop de Soroca şi Vicar al Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove. Hirotonirea mea a avut loc în duminica a doua a Sfântului şi Marelui Post, în data de 8 martie 2015. Mai apoi, la 14 aprilie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir am săvârşit prima liturghie în calitate de episcop de Soroca, aici, la Catedrala Episcopală “Adormirea Maicii Domnului”, la care au participat majoritatea covârşitoare a preoţilor slujitori din raionul Soroca. M-a bucurat enorm faptul că la acest eveniment inaugural a participat şi administraţia publică locală, primarul oraşului Soroca, preşedintele raionului şi conducătorii serviciilor desconcentrate aici în teritoriu. Pentru mine nu a fost un sector nou protopopiatul raionului Soroca, întrucât cunoşteam bine şi preoţii din acest raion, şi sfintele locaşuri de închinare. Când am venit la Soroca, am găsit 54 de parohii, conduse de preoţi parohi, protopop fiind Protoiereul Mitrofor Nicolae Craveţ. Părintele a condus bine perioadă de 8 ani protopopiatul. Mă bucură mult faptul că sub conducerea Prea Cucerniciei Sale aici a fost bine dezvoltată nu doar latura pastoral-liturgică, ci cu precădere şi cea social-filantropică, astfel încât părintele a cooptat mulţi slujitori în a participa în diverse proiecte cu caracter filantropic. Totodată, această dimensiune a activităţii bisericeşti, a fost posibilă şi datorită faptului că protopopiatul a avut o frumoasă conlucrare cu Asociaţia Obştească “Soarta”, condusă de doamna Asea Railean. Situaţia în raion este una deosebit de bună, întrucât protopopiatul de Soroca este printre cele mai cotate din cadrul Eparhiei Chişinăului a Mitropoliei noastre. Părintele a rămas în continuare să conducă Protopopiatul bisericilor din raion şi este desemnat şi în calitate de Secretar al Vicariatului de Soroca.
− Care au fost cele mai importante lucruri pe care le-aţi făcut până acum în calitate de Episcop de Soroca?
− Vicariatul de Soroca nu înseamnă eparhie de sine stătătoare, eu fiind Episcop de Soroca, sunt şi Vicar al ÎPS Vladimir, astfel încât activitatea mea ierarhică este desfăşurată nu doar în perimetrul raionului Soroca, cât şi în întreaga Eparhie a Chişinăului. De aceea o bună parte a timpului meu mă aflu la Chişinău, la Direcţia Mitropolitană, unde îndeplinesc binecuvântările ÎPS Vladimir, dar totodată am program şi în raionul Soroca. În această perioadă de când am devenit Episcop, ne-am străduit să continuăm ceea ce preoţii soroceni au început sub îndrumarea părintelui-protopop Nicolae Craveţ. Astfel, desfăşurăm activităţi cu caracter social-filantropic şi caritabil. Ne străduim mai întâi de toate să ajutăm familiile defavorizate. Părintele-protopop are o listă în acest sens şi Sfinţia Sa până în primăvara anului 2015 a dezvoltat acest domeniu şi noi ne-am străduit să continuăm acest lucru. Totodată, sunt ajutate persoanele în etate, acum, în plină perioadă a iernii, ne străduim să acordăm ajutor material sub diferite forme. Totuşi, latura pastoral-liturgică este cea prioritară de slujire a unui ierarh, astfel în această perioadă de referinţă am vizitat 11 parohii ale raionului Soroca, acolo săvârşind slujbe de sfinţire a acestor biserici, liturghii cu prilejul sărbătorilor de hram şi cu alte ocazii. De asemenea trebuie să menţionez că am participat la majoritatea evenimentelor cultural-istorice ce au fost organizate şi desfăşurate sub egida Consiliului raional şi sub auspiciile Primăriei oraşului. Avem o colaborare fructuoasă cu administraţia publică locală.
− Sunteţi practic în una dintre cele mai importante funcţii din ierarhia bisericească autohtonă şi sunteţi foarte activ pe internet, aveţi un blog, postaţi des pe Facebook. Cum poate fi internetul prietenul bisericii, dar nu duşmanul ei, cum spun unii preoţi?
− Noi nu operăm cu asemenea termeni şi nu spunem că este duşmanul bisericii. Biserica trebuie să caute doar latura pozitivă a lucrurilor şi să o promoveze. Mitropolia are site-ul său, iar slujitorii bisericii noastre utilizează cu succes toate reţelele de socializare, astfel fiind cooptaţi tinerii teologi, tinerii de la diferite instituţii de învăţământ. Pe paginile noastre de socializare, pe paginile electronice ale parohiilor noastre sunt postate materiale utile, importante. Aş vrea să menţionez că am consemnat un eveniment important în acest sens, portalul Moldova Ortodoxă (www.ortodox.md — n.a.) care şi-a văzut începutul activităţii prin binecuvântarea ÎPS Vladimir acum trei ani, a adunat deja mai bine de 75 de mii de cititori şi abonaţi. Şi dacă la începutul acestei activităţi am mizat pe cititorii şi creştinii noştri din ţară, a trebuit să constatăm că cititorii şi abonaţii acestui portal de gândire şi trăire spirituală sunt mulţi cetăţeni de-ai noştri din afara republicii, or presa on-line în acest sens îşi arată succesele şi roadele sale.
− Cum aducem tinerii în biserică, prin ce mesaj şi pe ce căi?
− Biserica ortodoxă în toate perioadele s-a îngrijit de creşterea duhovnicească, de buna mergere a lucrurilor şi, în special, de tânăra generaţie. Însă dacă prin anii ‘90 slujitorii bisericii se limitau doar la slujbele bisericeşti, activitatea lor era practic una mai limitată în biserică. În afara programului liturgic ei nu prea aveau alte activităţi, atunci ceva mai târziu ÎPS Vladimir a binecuvântat ca activitatea pastorală în rândul tinerilor să fie una mai extinsă. Astfel încât prin binecuvântarea Mitropolitului în majoritatea parohiilor din ţara noastră au fost constituite şcoli duminicale, unde sunt invitaţi elevii şi tinerii pentru a cunoaşte doctrina noastră ortodoxă. De asemenea, preoţii parohi deja de mult timp au ieşit în afara curţii bisericii şi îşi desfăşoară activitatea lor în şcoli. Prezenţa lor este vădită şi în diverse instituţii culturale, astfel întâlnirea cu tinerii aici este una bună şi frecventă. Sunt organizate diferite asociaţii, membrii cărora sunt tinerii noştri. Noi îi cooptăm pe tineri pentru a participa la diverse activităţi cu caracter social-caritabil, ceea ce tinerilor le place foarte mult. Iar prin intermediul acestor activităţi tinerii văd care este învăţătura bisericii, care este misiunea la zi a biserici
− Odată cu crearea episcopiei, s-a schimbat şi statutul catedralei în care ne aflăm acum, aceasta devenind Catedrală Episcopală. Ce s-a mai schimbat aici în afară de formalităţi legate de denumire?
− Mai întâi de toate programul liturgic. Dacă până la reorganizarea bisericii slujbele erau săvârşite în zilele de duminică şi sărbătoare, atunci deja devenind Catedrală Episcopală, programul liturgic a devenit mai amplu, astfel încât sfânta liturghie se săvârşeşte în fiecare zi. Preoţii sunt zilnic prezenţi în sfânta biserică, având posibilitatea să răspundă tuturor solicitărilor credincioşilor noştri. Pe lângă programul pastoral-liturgic aici la catedrală sunt binecuvântaţi de a săvârşi practica liturgică preoţii începători ai vicariatului de Soroca. Catedrala episcopală are necesitate stringentă de a fi efectuate lucrări de reparaţie capitală, astfel cu binecuvântarea lui Dumnezeu în primăvara anului 2016 vom iniţia ample lucrări de reparaţie a sfântului locaş. Avem deplina certitudine că prin mijlocirea enoriaşilor noştri vom izbuti ca şi biserica ca edificiu să corespundă statutului ei de Catedrală Episcopală.
− Vorbeam cu unii enoriaşi şi ei au două nemulţumiri, una în legătură cu plecarea corului catedralei şi alta cu îndepărtarea părintelui Nicolae Robu. Am vrea să aflăm şi versiunea oficială a ceea ce s-a întâmplat.
− Părintele Nicolae Robu a slujit în această biserică perioadă de două decenii, însă din anumite cauze canonice părintele a depus o cerere şi urmare a acesteia a fost eliberat nu doar din funcţia de cleric al Catedralei Episcopale, ci şi din clerul bisericii ortodoxe din Moldova. Părintele Nicolae Robu rămâne preot, i-am propus Sfinţiei Sale să fie desemnat preot paroh la una dintre bisericile rurale…
− Este vorba de biserica din Cureşniţa?
− La una dintre bisericile rurale ale vicariatului din Soroca, însă Sfinţia Sa a găsit potrivit să fie eliberat din clerul Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove. Această solicitare a primit răspuns pozitiv.
− Din câte am înţeles, această cerere a fost totuşi una forţată, inclusiv de ierarhia bisericească, aşa este?
− Nu este adevărat. Eu am răspuns tuturor întrebărilor, inclusiv şi celor provocatoare ale unor enoriaşi, părintele Nicolae a plecat din clerul mitropoliei noastre, la cererea personală, însă mai sunt şi nişte motivaţii canonice. Episcopul de Soroca nu a venit să aducă provocare şi zâzanie, ci este pentru a-i uni pe toţi creştinii să fim în comuniune, nu doar liturgică, ci şi frăţească. Cu referinţă la plecarea corului de la catedrala noastră, de asemenea nu este vina episcopului, nu este vina altor funcţionari ai catedralei. Membrii corului o perioadă îndelungată au absentat de la slujbele bisericeşti, nu toţi, doar o parte din ei. De asemenea o cauză a fost că doamna conducător al corului a zis că nu poate să însuşească rânduiala liturghiei cu Arhiereu, pentru că sunt careva modificări, este un program mai bogat şi de multe ori îmi spunea că intenţionează să plece de la Catedrală. Şi de asemenea a plecat din proprie iniţiativă. A plecat doamna conducător al corului, dar nu toţi membrii corului. O parte din membrii corului numit profesional a rămas şi cântă la Catedrala noastră. Urmează ca în viitor acest cor să fie reorganizat şi să funcţioneze aşa cum au făcut-o o perioadă bună de timp.
− Aţi menţionat anterior că doriţi să faceţi o reparaţie capitală a acestei Catedrale, în raion au mai fost reparate un şir de biserici. Dar, cu regret, în acelaşi timp se schimbă geamurile vechi şi se pun termopane, fără a se ţine cont de faptul că bisericile sunt şi monumente cultural-istorice. Ce strategie aveţi ca bisericile reparate să-şi păstreze aspectul istoric fără lambriuri şi termopane?
− Cu adevărat, aceasta este o problemă de care este ocupată Direcţia Mitropolitană. În acest sens ÎPS Vladimir a acordat părinteasca binecuvântare ca înainte de a fi demarate reparaţiile capitale sau curente ale unei biserici să fie coordonată această intenţie cu Sectorul Sinodal Construcţii, Restaurări şi Picturi al Mitropoliei Moldovei. Dacă acest lucru se respectă, se respectă şi rigorile de care Dvs. aţi amintit. Şi viziunea mea nu poate fi alta decât cea a mitropoliei noastre. Dacă se fac lucrări de reparaţie şi are loc restaurarea vreunui lăcaş de închinare, atunci trebuie să ţinem cont dacă acesta este şi un monument de valoare istorico-culturală, atunci nu trebuie să mutilăm chipul său iniţial. Eu nu sunt adeptul ca la biserici să fie montate geamuri termopane şi alte elemente inovaţionale. Dacă este să vorbim de parohia urbană Sf. Mare Mucenic Dimitrie, unde preot paroh este protoiereul Nicolae Craveţ, protopopul de Soroca, atunci constatăm cu bucurie că la această biserică s-au respectat rigorile şi nu au apărut elemente noi care ar fi incompatibile unui lăcaş de cult. Referitor la parohia Parcani, acolo au fost efectuate lucrări de reparaţie curentă şi într-o măsură mai mică s-au respectat rigorile. În cazul efectuării lucrărilor de reparaţie aici, în Catedrala Episcopală, ne dorim ca această biserică, ca urmare a lucrărilor de reparaţie, să fie una model. Ne dorim să executăm lucrări de pictură interioară în stil neo-bizantin şi această lucrare să o facem aşa cum o cer erminiile zugravilor.
− La diverse liturghii se pomeneşte despre unirea tuturor bisericilor, dar, cu regret, chiar şi în Republica Moldova avem două biserici ortodoxe care nu găsesc un limbaj comun. Cum vedeţi soluţionarea acestei probleme, ca să avem totuşi o singură biserică ortodoxă fără două Mitropolii separate? Şi apropo, în ce relaţii sunteţi dumneavoastră cu Mitropolia Basarabiei, mai ales că aţi fost de 1 decembrie la festivitatea de la ambasadă prilejuită de Ziua Naţională a României, deşi alţi preoţi vorbesc de rău de ceea ce este românesc?
− Eu nu consider că sunt preoţi care privesc rău lucrurile. În general, biserica şi slujitorii ei privesc cu bucurie la tot ce se întâmplă în societate. Eu am participat la 1 decembrie la sărbătoarea Ziua Naţională a României şi acest lucru a fost ca urmare a invitaţiei Excelenţei Sale domnului Marius Lazurca, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Moldova. Totodată, la acest eveniment, în calitate de Episcop Vicar, l-am reprezentat pe ÎPS Mitropolit Vladimir. Am avut o întâlnire frumoasă, de suflet, cu mulţi oameni deosebiţi. Cât priveşte relaţia Mitropoliei Moldovei cu Mitropolia Basarabiei, vreau să zic că este una satisfăcătoare. Soluţionarea problemei Mitropoliei Moldovei şi cea a Basarabiei nu poate fi săvârşită la nivelul preoţilor din parohii, acest lucru poate fi discutat la nivelul Întâi-stătătorilor bisericii. Cel puţin în ultimii ani relaţia este una limpede şi satisfăcătoare. În cadrul liturghiei ne rugăm pentru unitatea tuturor, pentru ca toţi să fie una, precum Hristos este unul şi una este biserica sa. Însă oricum, bisericile sunt organizate şi după principiul naţional, astfel avem Biserica Ortodoxă Română, Bulgară, Rusă, Greacă etc.
− Dacă am ţine cont de acest aspect, ar trebui să fim cu Biserica Ortodoxă Română, fiindcă majoritatea suntem români, chiar dacă unii îşi spun moldoveni, oricum este vorba de o singură naţiune…
− Cu referinţă la acest subiect, cu care biserică ar trebui să fim. Noi trebuie să ţinem cont de opiniile creştinilor noştri. Dacă astăzi cineva ar declara că Biserica Ortodoxă din Moldova aderă la Patriarhia Română, vă dau asigurări şi sunt bine informat că 80 la sută dintre enoriaşii noştri nu s-ar conforma acesteia. Ca un suport la declaraţia mea în acest sens vreau să vă aduc problema calendarului, problema stilului. Chiar şi Mitropolia Basarabiei, fiind parte componentă a Patriarhiei Române, nu ţine calendarul Gregorian, adică nu respectă sărbătorile conform stilului nou, ci stilului vechi. Şi parohiile Mitropoliei Basarabiei sărbătoresc Naşterea Domnului la 7 ianuarie, ca şi celelalte sărbători. Doar două sau trei parohii din Chişinău sărbătoresc naşterea Domnului la 25 decembrie, iar majoritatea covârşitoare a creştinilor din ţara noastră respectă calendarul Iulian şi se arată bulversaţi de ideea că ar trebui să trecem la calendarul îndreptat. De aceea nici biserica în întregime nu poate să fie parte componentă a Patriarhiei Române, suntem Biserica Ortodoxă din Moldova şi slujim poporului din ţara noastră.
− Dar sunt şi biserici din cadrul Mitropoliei Moldovei care serbează Crăciunul pe 25 decembrie, aşa că nu cred că din cauza unui calendar trebuie să fie divizaţi fraţii?
− Sunt un număr extrem de mic de biserici în nordul ţării şi în partea de sud a ţării care sărbătoresc Naşterea Domnului la 25 decembrie. De fapt, problema serbării praznicului Naşterii Domnului nu-i preocupă pe creştini, decât pe cei din domeniul media, şi anume în preajma sărbătorilor de iarnă şi puţin după sărbătorile de iarnă. Dar dacă aceşti oameni ar fi atât de mult preocupaţi de domeniul bisericesc, să o facă cu acelaşi elan pe tot parcursul anului. Dar ca să vină pur şi simplu în spirit provocator chiar nu are rost să o facă. Calendarul chiar nu constituie un motiv de dispută şi de ceartă, fiindcă pe parcursul anului bisericesc nu este nici o zâzanie între creştini.
− Ne-a telefonat anterior cineva la redacţie şi ne-a rugat să ne interesăm, pe ce criterii se dau distincţiile bisericeşti? Mai ales când este vorba de cei cu bani, dar mai puţin evlavioşi, cum îi alege în acest caz biserica pe cei merituoşi?
− Biserica întotdeauna exprimă recunoştinţă ctitorilor, miluitorilor şi binefăcătorilor pentru contribuţia acestora la edificarea sfintelor lăcaşuri de închinare, la restaurarea, repararea sau alte contribuţii aduse în folosul bisericii şi comunităţii. Astfel, Mitropolia Moldovei are o seamă de distincţii bisericeşti pentru clerici şi laici, ordine, medalii şi diplome arhiereşti. Acestea se acordă în funcţie de măsura contribuţiei pentru biserică. Atunci când un om sau o familie a contribuit la edificarea sau restaurarea unei biserici, atunci ei pot fi gratificaţi cu un ordin bisericesc şi o medalie mitropolitană. Cei care contribuie mai puţin, dar o fac din inimă, în măsura în care pot să o facă, biserica le acordă diplome arhiereşti dar şi alte menţiuni.
− Dar cum se ajustează tarifele bisericeşti, în ceea ce ţine de cununie sau alte rânduieli, există anumite standarde din partea mitropoliei sau fiecare parohie face cum vrea?
− La capitolul activitate economico-financiară a comunităţilor parohiale, mitropolia nu are nici o implicare. Totodată, vreau să vă zic că nu se operează cu asemenea termeni ca tarife sau taxe. Dacă sunt asemenea foi cu tarife în biserici, este cazul să fie sesizat Episcopul şi vom lua măsuri în acest sens. Biserica nu stabileşte tarife, toate serviciile şi slujbele bisericeşti sunt săvârşite cu titlul gratuit şi dacă oamenii găsesc de cuviinţă să acorde pentru aceasta o jertfă, atunci este primită.
− Şi în final, care ar fi planurile principale ale episcopiei pentru 2016?
− Mulţumim lui Dumnezeu că ajungem cu bine, în pace şi sănătate să încheiem anul 2015 să ne ajute Dumnezeu ca să păşim prin binecuvântarea Sa în noul an calendaristic 2016. Sperăm că şi noul an să fie prielnic, unul binecuvântat de Dumnezeu şi să fim în biserici împreună cu enoriaşii noştri. Dorim cu tot dinadinsul ca în această nouă perioadă a vieţii să înteţim activităţile de ordin filantropic şi implicit activitatea pastoral-bisericească în rândul tinerilor.
− Mulţumim şi Doamne ajută!
Sursa: http://odn.info.md/social/interviu/2016/01/18/11420_ips-ioan-mosnegutu-episcopul-de-soroca-nu-a-venit-sa-aduca-provocare-si-zazanie
© Observatorul de Nord, titlu original: PS Ioan Moşneguţu: “Episcopul de Soroca nu a venit să aducă provocare şi zâzanie.
