„Astazi, poporul cel binecredincios, luminat praznuind, umbriți fiind prin venirea Ta, Maica lui Dumnezeu, și cautând către preacinstita icoana Ta, cu umilință grăim: Acoperă-ne pe noi cu cinstitul Tău Acoperământ și ne scapă de tot răul, rugând pe Fiul Tău, Hristos, Dumnezeul nostru, să mântuiască sufletele noastre.„
Femeie, iată fiul tău! (Ioan 19,26). Sunt printre ultimile cuvinte pe care le-a rostit Mântuitorul pe Cruce. Care este însemnătatea acestor cuvinte pentru noi?
De acum, ce nu se va întâmpla cu acest fiu al tău, va trece prin inima ta. De acum, bucuriile lui vor fi și bucuriile tale, dar și durerea și suferința lui vor aduce suferință în sufletul tău, și cel mai important e că de acum îi vei purta de grijă și îi vei fi sprijin și ajutor. Pe toate acestea, le-a primit drept un testament duhovnicesc Maica Domnului de la Singurul Său Fiu înainte de moarta Sa pe Cruce. Anume atunci Mântuitorul ne-a încredinţat pe noi Maicii Sale, și nouă ne-a încredinţat-o pe ea drept adevărată mamă.
De atunci în lume s-au întâmplat multe și uimitoare lucruri care ne adeveresc grija și dragostea nemărginită prin care Maica Domnului îi ocrotește pe cei pe care i-a încredințat Fiul Său. Aceste minuni sunt nenumărate întâmplându-se din cele mai vechi timpuri și până în prezent.
Sărbătorea Acoperământului Maicii Domnului, pe care o serbăm astăzi, îşi are originea în evenimentul prin care Maica Domnului le-a descoperit creștinilor puterea ocrotirii sale și a purtării de grijă în fața celor mai grele încercări. În timpul domniei împăratului bizantin Leon cel Înţelept, Constantinopolul a fost înconjurat de către armatele ruşilor, care erau păgâni către această perioadă. Locuitorii orașului s-au adunat în biserica din Vlaherne, unde erau păstrate mai multe relicve ale Maicii Domnului. Făcând priveghere de toată noaptea, credincioșii, printre care era și Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos și ucenicul său Epifanie, au văzut-o pe Maica Domnului, însoțită de Sf. Ioan Botezătorul și mulți alți sfinți și îngeri. Fecioara Maria a îngenunchiat în mijlocul Bisericii și a rămas un timp îndelungat în rugăciune. După care și-a întins acoperământul său peste cei adunați pentru a-i ocroti. Asftel orașul a fost salvat de primejdie și cruțat de inevitabila vărsare de sânge.
Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului este o sărbătoare și a credinţei noastre, a nădejdii oricărui credincios, a încrederii în mijlocirea şi în puterea rugăciunii Maicii Domnului. Este o sărbătoare a nădejdii pe care o avem în Maica Domnului.
Maica Domnului se roagă neîncetat pentru noi, acoperindu-ne cu omoforul milei și dragostei sale. Ori de câte ori o căutăm în rugăciune pe Preasfânta noastră Maică, ea ne sprijină și ne întărește. După Mântuitorul Hristos, ea este apărătoarea neamului nostru creștinesc. Neîncetat şi necontenit de secole și pentru veșnicie este alături de noi – noi însă o uităm. O uităm atunci când cădem în necredință și deznădejede, o uităm când pierdem timpul prețios al mântuirii pe lucruri de nimic, o uităm și atunci când nu găsim câteva clipe pentru ca cu dragoste si evlavie să-i adresăm câteva cuvinte de rugăciune.
Spunea părintele Ilie Cleopa: „Mult pot și sfinții lui Dumnezeu, dar nici unul cât Maica Domnului. Dacă nu era Maica Domnului în ceruri, între Sfânta Treime și noi, lumea asta se pierdea demult. Ea pururea stă în genunchi și se roagă Preasfintei Treimi.”
Prin Maica Domnului se unește cerul cu pământul. Ea este mijlocitoarea lumii care înalță rugăciunile noastre către tronul Fiului lui Dumnezeu. Durerea lumii, păcatele lumii, suferințele lumii sunt și durerea Maicii Domnului. Ea se roagă cu lacrimi cu noi și pentru noi. Și cât de necesar e ca fiecare dintre noi să-și aducă aminte inima cui este rănită de păcatele și greșelile noastre, cu ale cui lacrimi se spală șirul fărădelegilor noastre.
Ne aflăm pururea sub acoperământul Maicii Domnului, în ocrotirea ei, în cuprinsul dragostei ei. Și oricine dintre noi poate simți acest lucru dacă cu credință și evlavie o va cinsti, i se va ruga și va încerca să fie acel fiu sau fiică pe carea ar vrea să-l vadă în fiecare dintre noi.
Maica Domnului după trup a devenit maica duhovnicească a tuturor celor care-L iubesc pe Hristos și care tind să-l urmeze pe calea mântuirii până la capăt, pană sub Cruce. Sfântul Ioan Evanghelistul, îi reprezintă pe toți creștinii care îl iubesec pe Hristos și îl mărturisesc prin întreaga lor viață. Iar Maica lui Hristos a devenit maica duhovnicească a creștinilor care-L iubesc pe El.
Astfel, și în această mare sărbătoare, dar și de zi a vieții noastre să ne rugăm Maicii lui Dumnezeu: „Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu; Păzeşte-ne pe noi, sub sfânt Acoperământul tău!”. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Amin.
Episcop Ioan (Moşneguţu)